In partea de nord-est a tarii, la granita cu tinutul Hertei (Ucraina), se intinde tara de Sus a Moldovei, regiune istorico-geografica numita Bucovina.
Domnitorii Stefan cel Mare, Petru Rares, Alexandru Lapusneanu, urmati de Movilesti (1466-1600), au impodobit Bucovina cu bisericile si manastirile fortificate care-i fac astazi faima. Dupa 1530, constructii din sec. XV-XVI au fost impodobite cu fresca exterioara la initiativa domnitorului Petru Rares, a mitropolitului Grigorie Rosca, a boierilor Arbore si Movilesti.
Lacasurile din Bucovina isi continua si astazi menirea prin grija restauratorilor si a obstilor calugaresti. Frescele exterioare ale bisericilor Humor (1535), Moldovita (1537), Arbore (1541), Voronet (1547), Sucevita (1596), arhitectura si pictura manastirilor Putna, Dragomirna, Rasca, Slatina, ale bisericilor Patrauti, Balinesti, Probota, Bogdana, bogatele muzee de arta medievala, frumusetea peisajului si a creatiei artistice populare, au concurat la decernarea distinctiei Marul de Aur (Pomme d?Or) Bucovinei de catre Federatia Internationala a Jurnalistilor si Scriitorilor de Turism (FIJET), au dus la inscrierea tezaurului din Bucovina in catalogul UNESCO - Mari monumente ale lumii.
Manastiri in Bucovina
In partea de nord-est a tarii, la granita cu tinutul Hertei (Ucraina), se intinde tara de Sus a Moldovei, regiune istorico-geografica numita si Bucovina ? meleaguri molcom unduite in obcine paduroase, cu ape repezi si campii roditoare de cand se stiu pamanturile acestea omenite si sunt urme de viata din negurile timpului. Catre Evul Mediu existau aici asezari stabile, bine randuite (Baia-1335, Siret-1340, Radauti-1350), iar in jurul anilor 1360 a luat fiinta statul roman independent Moldova de sub conducerea voievodului Bogdan.
Erau vremuri tulburi, macinate de controverse interne, inclusiv religioase, catolicismul incercand sa se infiltreze, era vremea permanentelor atacuri ale tatarilor de la rasarit si, curand, ale Imperiului Otoman de la miazazi. Printre masurile luate de primii voievozi romani, firesc, s-au inscris ridicarea de fortificatii (Siret, Suceava) si de lacasuri ortodoxe (Siret, Radauti, Baia, Botosani, Suceava). si din acest punct de vedere, stralucitoare s-a dovedit epoca domnitorilor Stefan cel Mare ? Petru Rares ? Alexandru Lapusneanu, urmati de Movilesti (1466-1600), cand Bucovina a fost impodobita cu biserici si manastiri fortificate care-i fac astazi faima, pastrandu-se, nesperat, in conditii excelente. Constructii ale secolului XV si altele din veacul al XVI-lea au primit dupa 1530 un impresionant vesmant de fresca exterioara la initiativa domnitorului Petru Rares, a mitropolitului Grigorie Rosca, a boierilor Arbore si Movilesti, fresca parietala de mare originalitate a temelor, puritate a desenului, precizie a detaliilor de influenta locala, rafinament cromatic, ansamblu de pictura si arhitectura de o valoare artistica exceptionala. Mai presus de toate cate pot fi vazute in Moldova ? considera Josef Strzygowski ? sunt curioasele biserici care prin policromia fatadelor se pot compara cu biserica San Marco din Venetia sau cu Domul din Orvieto ? ceva asemanator nu ne ofera o a doua tara din lume. Fresca, cea mai indrazneata si mai dificila dintre tehnicile picturii (Michelangelo), imbraca peretii exteriori ai bisericilor asemeni unei ? carti deschise cu continut biblic (Carola Giedion-Welcker), Capela Sixtina cu fata spre lume ce ? ar trebui timp de luni intregi cercetata cu o atentie pasionata (Nicolae Iorga). Numind Judecata de Apoi de la Voronet, Petru Comarnescu preciza: ? nicaieri aceasta tema, frecventa in Orient ca si in Occident, nu are atata bogatie de scene si o atat de indemanatica si dramatica inlantuire, nici la Camposanto din Pisa, nici la Padova unde Giotto a pictat-o pe la 1305 in capela familiei Scroveni, nici la celelalte biserici din tara.
Puternice nuclee de cultura si creatie artistica de la inceputurile existentei lor, lacasurile Bucovinei isi continua menirea prin grija restauratorilor si a obstilor calugaresti ce le gospodaresc. Este si motivul pentru care frescele exterioare ale bisericilor Humor (1535), Moldovita (1537), Arbore (1541), Voronet (1547), Sucevita (1596), arhitectura si pictura manastirilor Putna, Dragomirna, Rasca, Slatina, ale bisericilor Patrauti, Balinesti, Probota, Bogdana, bogatele muzee de arta medievala, frumusetea peisajului si a creatiei artistice populare (arhitectura, port, datini), au concurat la decernarea distinctiei Marul de Aur (Pomme d?Or) Bucovinei de catre Federatia Internationala a Jurnalistilor si Scriitorilor de Turism (FIJET), au deteminat inscrierea tezaurului bucovinean in catalogul UNESCO Mari monumente ale lumii.
